Whisper încearcă, totuși, să nu fie extrem de moralizatoare, tocmai ca să nu le descurajeze pe femeile care intră acum în acest domeniu. „Până la urmă, faptul că mai multe fete au acces la echipamente de calcul cu care pot experimenta și învăța este ceva bun. Uneori cumperi niște componente pentru un proiect și nu mai faci proiectul respectiv, dar obiectele rămân acolo, ca o idee care îți stă în minte, ca un impuls constant: «trebuie să găsesc o modalitate să folosesc asta».”

O altă capcană pentru persoanele aflate la început de drum în crearea unui cyberdeck, explică Whisper, este experiența neplăcută de computing – un computer Raspberry Pi la care conectezi și un ecran mic poate să devină foarte lent. Cu toate acestea, sunt excelente ca servere. „Dar cred că peste câțiva ani mulți oameni își vor da seama: «Ah, sunt destul de slabe pe post de computere personale, dar extraordinare ca servere». Și atunci vor descoperi că self-hosting-ul și home labbing-ul sunt direcția interesantă. Abia aștept ca toate «cyberdeck girlies» să devină «home lab girlies».”

„O mișcare mai amplă de evitare a spațiilor care ne supraveghează constant”

Dacă tot am vorbit mai sus despre giganți tech: Meta a anunțat pe 8 mai că va renunța la mesajele criptate end-to-end pe Instagram, un instrument de confidențialitate pe care puteai să-l folosești pe platformă. Compania s-a apărat spunând că funcția nu era larg folosită și i-a îndrumat pe utilizatori către WhatsApp. Criptarea pe Instagram nu a devenit niciodată un standard al mesageriei din aplicație, așa că a fost mult mai ușor pentru companie să spună că, pur și simplu, oamenii nu foloseau acest tool. Însă, în perioada actuală, din ce în ce mai mulți utilizatori caută noi moduri de a comunica și de a se aduna online, iar mișcări precum cea de construire a cyberdeck-urilor par să ofere o alternativă la tehnologiile cu care ne-am obișnuit și modul în care interacționăm cu ele.

„Versiunea internetului construită de Meta a părut mereu un teren care doar ne este închiriat înapoi. Chiar și în cercurile de organizare și activism foarte multă comunicare are loc pe Signal – și există un motiv pentru asta. Oamenii caută spații care par mai autonome și mai puțin monitorizate. (…) Cred că toate acestea fac parte dintr-o mișcare mai amplă de evitare a spațiilor care ne supraveghează constant. Mă gândesc des la diferența dintre un parc public și un spațiu public aflat în proprietate privată”, explică Whisper.

Whisper dă drept exemplu de spațiu autonom platforma Plot, construită de Alice Yuanzhang și prevăzută cu propriile sisteme de chat și comunicare, astfel încât utilizatorii să nu mai depindă de produsele Meta ca să vorbească între ei. „Cred că există un soi de uniformitate fundamentală în felul în care interacționăm pe majoritatea platformelor sociale. Instagram, de exemplu, pare construit pe presupunerea că nu vei avea niciodată o conversație cu adevărat semnificativă acolo și, drept urmare, de obicei nici nu ai.” În momentul în care elimini profitul din ecuație, crede artista, și atunci când încetezi să mai colectezi date pentru antrenarea modelelor AI, apar mult mai multe posibilități.

„Întrebarea devine: cum proiectezi o arhitectură digitală care chiar să îi încurajeze pe oameni să fie mai prezenți unii pentru ceilalți?” Cyberdeck-urile oferă, în acest context, șansa de a experimenta și personaliza un lucru care ne poate părea intimidant – un computer cu hardware-ul și software-ul din spate. După ce trendul cyberdeck a prins tracțiune online, au apărut și oportunități pentru artiștii care vor să afle mai multe despre această tehnologie.

Una dintre ele este o rezidență oferită de SOFTER, o platformă feministă hotărâtă să regândească structurile existente și ierarhiile din cultura digitală, către două persoane care vor să petreacă două săptămâni în atelierul lor din Copenhaga. „Rezultatul final nu este doar cyberdeck-ul în sine, ci și un tutorial care documentează modul în care a fost construit. Împărtășirea cunoștințelor este o parte esențială a rezidenței, deoarece scopul este, în cele din urmă, ca aceste procese să devină mai ușor de înțeles și mai accesibile pentru ceilalți”, mi-a explicat Nicole Jonasson, cofondatoarea SOFTER. Înscrierile s-au încheiat pe 1 iunie.

De la începuturile SOFTER, computerul a stat la baza celor mai mari frustrări ale membrilor platformei legate de tehnologie, dar și cel mai puternic instrument pentru a câștiga autonomie. Astăzi, Nicole își imaginează un viitor în care cyberdeck-urile făcute acasă și alte tehnologii construite de utilizatori devin alternative reale la dispozitivele construite de corporații și distribuite în masă:

„Pentru mine, este similar cu gătitul. Imaginează-ți că ai fi mâncat toată viața doar la restaurant, iar apoi ai descoperi brusc că poți învăța să gătești singur. La început poate nu îți iese perfect și, cu siguranță, necesită mai mult timp și efort. Dar există o plăcere în a înțelege procesul. Poți experimenta, poți împărtăși cunoștințe, poți invita oameni la tine și îți poți construi propria relație cu ceea ce creezi. Tehnologia ar putea deveni ceva asemănător: mai comunitară, mai creativă și mai participativă, în loc să fie ceva ce consumăm pasiv.”

Cât despre faptul că trendul cyberdecks este asociat acum cu momentul în care femeile intră cu adevărat în tech, Nicole nu crede că acest fenomen este nou. „Femeile au avut dintotdeauna un rol important în modelarea tehnologiei, inclusiv în dezvoltarea computerelor și a internetului însuși. Multe idei tehnologice revoluționare au venit de la femei care au abordat tehnologia în moduri neconvenționale, creative și experimentale”, continuă cofondatoarea SOFTER.

Ceea ce diferă astăzi este vizibilitatea și faptul că, prin social media, oamenii ajung să aibă mai mult control asupra felului în care își împărtășesc munca și construiesc comunități în jurul ei. Așadar, anumite idei, care înainte ar fi fost poate marginalizate sau atribuite altor persoane, sunt distribuite și transformate în trenduri.

„Cyberdeck-urile deschid un spațiu în care tehnologia poate deveni personală, expresivă, fun și emoțională, nu doar funcțională. Creează loc pentru estetică, storytelling, personalizare și experiment, lucruri care au aparținut întotdeauna tehnologiei, chiar dacă cultura tech mainstream pretinde adesea contrariul”, conchide Nicole Jonassen.